Cautare

MinteŞtiinţă: Un dialog între Orient şi Occident

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
MinteŞtiinţă: Un dialog între Orient şi Occident

Bucureşti, Editura Humanitas, 2017

Cartea propusă de Editura Humanitas are la bază Simpozionul Minte Ştiinţă desfăşurat la Harvard, în luna martie a anului 1991, simpozion care a reunit experţi din domeniile medicinei, psihiatriei, psihobiologiei, neorobiologiei, educaţiei, religiei comparate şi budismului indo-tibetan, invitatul de onoare fiind Dalai Lama, laureat al Premiului Nobel pentru pace. Simpozionul a celebrat un deceniu de cercetări comune întreprinse de comunitatea budistă tibetană şi Harvard Medical School.

„Cred că scopul ultim al tuturor fiinţelor umane, afirmă Dalai Lama,  este  dobândirea fericirii şi a unui sens al împlinirii. Oamenii de ştiinţă studiază în special materia, dar nu pot ignora mintea omenească sau conştiinţa. Practicanţii spirituali sunt preocupaţi în primul rând de dezvoltarea minţii, dar nu-şi pot ignora cu desăvârşire nevoile fizice. Iată de ce am insistat întotdeauna asupra importanţei de a împleti abordarea mintală cu cea materială în atingerea fericirii de către umanitate”. 

Dialogul dintre psihologiile budismului şi cele ale Occidentului, se arată în concluziile cărţii, reprezintă întâlnirea unor paradigme diferite, fiecare cu propria unitate de măsură a experienţei umane, iar în urma unei asemenea întâlniri intelectuale se poate naşte o sinteză nouă, existând şi şansa ca fiecare sistem să-l îmbogăţească pe celălalt. 

La un moment dat, Dalai Lama a spus: “dacă ştiinţa modernă a dovedit că vreo credinţă budistă este greşită înseamnă că budismul trebuie să se schimbe. La rândul meu nutresc speranţa ca, în această întâlnire a căilor, psihologia modernă să fie la fel de flexibilă”. 

Cartea este structurată în două părţi, prima -  “Budism, Neuroştiinţă şi Ştiinţele Medicale” - , conţinând prezentarea conceptului budist al minţii, dialoguri şi o prezentare a interacţiunilor minte/trup incluzând studiile tibetane, iar a doua parte – “Budism, Psihologie şi Ştiinţele Cognitive” -, conţinând un studiu referitor la psihologia tibetană, prezentarea modelelor tibetane şi vestice de sănătate mintală, dar şi a perspectivei occidentale despre cunoaştere. 

Alături de Dalai Lama, la simpozion au participat: Herbert Benson, doctor în medicină, un pionier în domeniul medicinei comportamentale, Robert A.F. Thurman, doctor, profesor de studii budiste indo-tibetane la Universitatea Columbia, Howard E. Gardner, doctor, psiholog-cercetător care investighează capacităţile umane cognitive, Daniel Goleman, doctor, psiholog şi ziarist de renume, moderatorii întâlnirilor fiind David M. Bear, doctor în medicină, profesor de psihiatrie la Boston, Diana L. Eck, doctor, profesor de religie comparată şi de studii indiene la Universitatea Harvard, Thupten Jinpa, principalul traducător al lui Dalai Lama, preşedinte al Mind and Life Institute, Steven W. Matthisse, doctor, profesor asociat de psihobiologie la Harvard, David D. Potter, doctor, profesor de neurobiologie la Harvard, Joseph J. Schildkraut, doctor în medicină, profesor de psihiatrie la Harvard şi Carl E. Schwartz, doctor în medicină, instructor în psihiatrie la Harvard Medical School. 

În prefaţa cărţii, doctorul în medicină Herbert Benson aminteşte despre colaborarea cu comunitatea budistă tibetană, începută în anul 1979, când Dalai Lama a vizitat pentru prima dată Universitatea Harvard. Atunci, aici se efectuau experimente de laborator referitoare la efectele fiziologice ale tehnicilor meditative simple, iar cercetătorii au cerut permisiunea de a studia câteva dintre tehnicile meditative avansate ale budismului tibetan. Prin intermediul investigaţiilor fundamentate ştiinţific, efectuate timp de zece ani,  s-a stabilit că tehnicile meditative avansate conduc la capacităţi umane minte-trup profunde, necunoscute până atunci, rezultatele studiilor fiind incluse în volumul amintit. 

Cartea propusă de Editura Humanitas deschide astfel cititorului român un orizont nou de cunoaştere, care-l poate ajuta, într-o lume globalizată, să se înţeleagă mai bine, dar şi să se apropie de procesul complex de întrepătrundere a modului Occidental şi a celui Oriental de a privi lumea şi omul.

 
Citit 66 ori
Mai multe din această categorie: « Sfântul Paisie Aghioritul