După doi ani de implementare, proiectul „Cum să renunți la social media“, finanțat prin Erasmus+, a avut întâlnirea de final a partenerilor, pe 19 ianuarie, la Lecce, în Italia, unde a fost analizat impactul și rezultatele obținute. Ședința a fost găzduită de CPIA Lecce și la ea au participat cei șapte parteneri, din 5 țări diferite (Belgia, Finlanda, Italia. România și Spania), iar agenda de lucru a inclus rezumarea și recapitularea lecțiilor învățate, a bunelor practici dezvoltate și a ideilor de utilizare și în viitor a rezultatelor obținute, precum și discutarea conținutului vademecumului OFFLINE, ultimul produs formal al proiectului.

Vademecum

Vademecumul pentru o navigare redusă oferă un ghid detaliat pentru practici digitale atente și oferă îndrumare pentru recalibrarea interacțiunilor personale în sfera digitală. Acest ghid este împărțit în mai multe secțiuni, fiecare adresându-se unui alt aspect al interacțiunilor online, cu scopul de a contrabalansa efectele negative ale timpului petrecut online în mod excesiv și pentru a promova un stil de viață atent și echilibrat în domeniul digital. Vademecumul este disponibil online, în mai multe limbi, iar utilizatorii îl pot accesa și descărca gratuit de pe website-ul proiectului.
Secțiunile vademecumului sunt:
– Înțelegerea conceptului de navigare redusă: navigarea redusă constă într-o abordare a rețelelor sociale și a digitalului care ajută oamenii să descopere cum și cât să interacționeze în mediul virtual în așa fel încât să le permită să se reconecteze cu ceea ce contează și cu cine contează.
– Utilizarea atentă a rețelelor sociale: nu mai este nici un secret că rețelele sociale au schimbat radical societatea. De la felul în care ne gestionăm afacerile, până la cum interacționăm și socializăm, rețelele sociale au definit o nouă paradigmă a „para-relațiilor”, care estompează contururile realității așa cum o știam noi.
– Practica detoxifierii digitale: detoxifierea digitală implică eliminarea expunerii excesive la mediul digital ca mijloc de informare, și în mai mare măsură, ca mediu de petrecere a timpului liber. În alte cuvinte, este vorba despre distanțarea de supraîncărcarea digitală cu care avem de-a face zilnic, acordându-ne mai mult timp departe de ecranele dispozitivelor.
– Pericolele existente pe rețelele sociale: oamenii de azi postează fotografii, mesaje, comentarii, tweet-uri și retweet-uri și petrec ore întregi interacționând pe rețelele sociale în loc să o facă la nivel personal. Odată cu răspândirea acestor rețele, dependența a devenit o problemă din ce în ce mai mare în rândul tinerilor, dar și în cadrul altor grupe de vârstă
– Stabilirea scopurilor în utilizarea rețelelor sociale: aceste rețele sunt gândite să îți acapareze atenția și să te țină în aplicație cât mai mult timp posibil. Pentru asta ele exploatează lipsa unui scop precis atunci când le accesăm: adesea noi dorim doar să ne umplem timpul între o activitate și alta. Asta ne face o pradă sigură pentru conținutul inutil, dacă nu chiar periculos pentru echilibrul și dispoziția noastră.
– Echilibrarea vieții online și offline: lumea de azi presupune folosirea unei multitudini de dispozitive digitale, iar mediul online devine indispensabil în viețile noastre. Trebuie să știm cum să utilizăm tehnologia pentru a ne dezvolta comunitățile și a ne îmbunătăți viața (atât fizic / offline cât și digital / online). Așa cum o dietă echilibrată contribuie la sănătatea fizică, la fel trebuie creată o armonie și între lumea reală și cea digitală, între activitățile fizice/offline și cele digitale/online, întrucât moderația și echilibrul stau la baza productivității și a sănătății.
– Tehnici de management al timpului pentru activitățile online: deși este cert că internetul a schimbat în bine modalitatea și ușurința cu care oamenii lucrează, procesează informațiile și acumulează cunoștințe noi, expunerea la timp prelungit în fața ecranelor vine la pachet și cu efectele negative. Cea mai la îndemână măsură pe care o avem împotriva acestora este reconsiderarea judicioasă a duratei și a calității timpului pe care decidem să îl petrecem in fața dispozitivelor digitale.
– Navigarea în marea de informații: apariția World Wide Web a ușurat exponențial modul în care noi colectăm și procesăm informații. Cunoașterea nu a fost nicicând mai accesibilă ca acum, iar cu toate oportunitățile și resursele disponibile, de orice ar fi nevoie, se poate găsi la câteva click-uri distanță. Și totuși, această abundență conduce la provocarea de a face față la „prea multă informație“: o supraîncărcare de surse și date care fac dificil procesul de selecție și procesare a informațiilor de care avem nevoie in mod real.
– Îndreptarea către activități offline: angajarea în activități offline devine esențială pentru echilibrul nostru mental, emoțional și fizic. În această secțiune se va sublinia importanța cultivării hobby-urilor offline, a interacțiunilor sociale față-n față și a prioritizării grijii de sine. De asemenea, se pune la dispoziție o listă de idei de activități offline, care să ajute la găsirea unui stil de viață mai echilibrat și mai satisfăcător.
– Evaluarea obiceiurilor tale curente: Autoevaluarea în utilizarea responsabilă a rețelelor sociale și a internetului este un pas important în menținerea unei prezențe sănătoase în mediul digital. În acest capitol se elaborează pașii în evaluarea propriului comportament online și cum se pot stabili obiective clare pentru utilizarea internetului. Tot aici se poate găsi un chestionar pentru analizarea obiceiurilor online.
Vademecumul pentru o navigare redusă vine ca o însumare a rezultatelor obținute de parteneri pe întreaga durata de implementare. Concluziile proiectului OFFLINE sunt gândite și proiectate să ofere sprijin și să „învețe“ oamenii cum să: reducă timpul petrecut pe rețelele sociale prin promovarea unei utilizări mai productive a media; dezvoltarea în rândul adulților a aptitudinilor și culturii informării corecte prin exemple de publicații digitale de încredere și surse acreditate. Vademecumul și toate celelalte secțiuni ale proiectului sunt disponibile pe platforma: www.offlineproject.eu.

Platforma OFFLINE

Obiectivul general al platformei OFFLINE este de a contribui la încercarea de a face din internet și canalele de socializare un loc în care se promovează cultura, informațiile corecte, dar și gândirea constructivă, critică și axată pe dialog.
Platforma OFFLINE are ca ținte:
– reducerea timpului petrecut pe social media prin promovarea unui stil de navigare mai adecvat;
– dezvoltarea, în rândul adulților, a unei atitudini și culturi a informării corecte prin intermediul ziarelor și revistelor în format digital sau a altor surse acreditate.
Platforma OFFLINE este concepută pentru a lucra în favoarea REZULTATELOR INTELIGENTE:
– scăderea gradului de ignoranță în rândul adulților;
– ghidarea adulților către o navigare adecvată, în special către conținuturi cu specific cultural;
– dezvoltarea unei atitudini și culturi a informării în rândul adulților prin intermediul ziarelor și revistelor în format digital sau a altor surse acreditate;
– dezvoltarea unor aptitudini de bază și transversale în rândul adulților, cum ar fi abilitățile digitale și multilingvismul;
– reducerea timpului petrecut pe rețelele de socializare.
Platforma, accesibilă și prietenoasă cu utilizatorii, a fost concepută de partenerul spaniol IWS (Internet Web Solutions) și va fi în mod constant actualizată de către parteneri pe toată durata de derulare a proiectului. Platforma de resurse educaționale deschise OFFLINE este disponibilă în cinci limbi (engleză, spaniolă, română, italiană și finlandeză) și are în componență următoarele secțiuni, disponibile gratuit pentru toți cei ce o accesează.
Partenerii acestui proiect sunt IDP, cu filiale în Italia și Bruxelles; IHF (Institut de Haute Formation aux Politiques Communautaires asbl), organizație non-profit cu sediul în Bruxelles; Internet Web Solutions, furnizor de tehnologie a informației cu sediul în Malaga, Spania; Learning for Integration ry, organism specializat în promovarea învățării limbilor străine și a particularităților culturale sensibile ale migranților și refugiaților de toate vârstele din Finlanda și alte țări nordice, pentru a facilita integrarea lor în noua cultură și dezvoltarea unei societăți multiculturale; Demostene Centro Studi per la Promozione dello Sviluppo Umano, organizație non-profit cu sediul în Latiano, Italia; CPIA Lecce, o instituție publică de educație care activează în Apulia, Italia, și oferă cursuri de limbă italiană pentru străini.
Proiectul a fost finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+, având codul OFFLINE - 2021-1-IT02-KA220-ADU-000035103.